O perspectivă asupra dizartriei

Dizartria reprezintă un tablou complex de tulburari de vorbire, dificultăţi de comandă şi control şi de coordonare a mecanismelor neuro-musculare ale vorbirii datorate unor leziuni la nivelul sistemului nervos central.

Deși vorbirea pare un proces uşor şi lipsit de efort, pentru a se realiza, aceasta presupune integritatea şi integrarea a numeroase activităţi neurocognitive, neuromotorii, neuromusculare şi musculo-scheletice. De aceea, când apar leziuni la nivelul sistemului nervos central și vorbirea este afectată.

Evaluarea în contextul dizartriei

Evaluarea include o examinare medicală care să confirme existența leziunilor la nivelul sistemului nervos, dar și o examinare logopedică care să indentifice tulburările de la nivelul limbajului verbal asupra cărora trebuie intervenit.

Examinarea structurală și funcțională presupune: 

1.   Examinarea respirației- copilul este pus sa facă balonașe cu paiul într-un pahar cu apă. Dacă balonașele sunt vizibile înseamnă că suflul copilului este suficient de puternic prin urmare acesta va putea vorbi fără prea mari dificultăți.
2.   Susținerea fonației- prelungirea unui sunet timp de 5 secunde. Întotdeauna începem cu  sunetul ”A”.
3.   Funcția și rezonanța velofaringiană- în acest caz poate fi folosit ”listening tube”. Sunt folosite cuvinte care conțin sunetele ”M” și ”N”, iar apoi cuvinte care nu conțin aceste sunete.
4.   Comparația rezonanței- este dată silaba ”pa”. Aceasta va fi testată în două ipostaze: în timp ce copilul se ține de nas și în timp ce copilul nu se ține de nas.
5.   Mișcările palatului moale- este emisă vocala ”A” scurt şi lung.

În funcție de localizarea leziunii neurologice, putem întâlni diferite tipuri și forme ale tulburărilor dizartrice (dupa Guțu/Verza – 1974/2011):

• cerebeloasă
• corticală
• pseudobulbară
• extrapiramidală
• piramidală

Lit. de specialitate internațională: spastică, ataxică, flască

Dizartria ataxică este o tulburare motorie a vorbirii asociată cu afecțiuni ale controlului cerebelar. În dizartria ataxică sunt afectate atât respirația, articulația, fonația și rezonanța cât și componenta suprasegmentală a vorbirii. Articularea imprecisă constă în distorsionarea consoanelor și vocalelor, inexactitatea mișcărilor articulatorii, disritmia mișcărilor la nivelul mandibului, feței și limbii și sunt caracteristici ale vorbirii ataxice.

De aceea, instrumentele logopedice joacă un rol important în tratarea dizartriei. Essential Kit Z-Vibe : Z-Vibe, Preefer Tip, Fine Tip, Textured Spoon Tip, Soft Brush Tip, Textured Tongue Depressor Tip, Button Tip, Y Tip ajută la antrenarea motricității aparatului fonoarticulator, reducerea hipersalivației, coordonare și consolidarea sunetelor. 

Z-Vibe utilizează vibrații ușoare pentru a stimula mușchii orofaciali și pentru a îmbunătăți conștientizarea și controlul acestora. Pentru persoanele cu dizartrie, care pot avea dificultăți în coordonarea precisă a mișcărilor necesare pentru producerea sunetelor, Z-Vibe poate servi ca un instrument util în terapie. Terapeuții de vorbire pot utiliza Z-Vibe pentru a adresa diverse aspecte ale dizartriei:

1. Îmbunătățirea tonusului muscular: Vibrațiile blânde ale dispozitivului pot ajuta la stimularea și întărirea mușchilor faciali și orali, contribuind la o mai bună coordonare și control motor.
2. Antrenarea mișcărilor limbii și buzelor: Cu ajutorul capetelor interschimbabile, terapeuții pot ghida pacienții să efectueze anumite mișcări ale limbii și buzelor necesare pentru producerea sunetelor specifice.
3. Creșterea conștientizării proprioceptive: Vibrațiile dispozitivului pot spori conștientizarea proprioceptivă, adică înțelegerea poziției și mișcărilor propriilor mușchi. Acest lucru poate ajuta pacienții să își ajusteze mai precis mișcările pentru a obține sunetele dorite.
4. Reducerea sensibilității la stimulii orali: Pentru persoanele cu hipersensibilitate orală, Z-Vibe poate fi folosit pentru a obișnui treptat mușchii și nervii cu diferite tipuri de stimuli, ajutând la reducerea reacțiilor excesive la texturi sau senzații neplăcute.

După evaluare logopedul este specialistul care va lucra pe baza unui plan de intervenție personalizat pentru recuperarea și reabilitarea tulburărilor de vorbire prezente.
Comunicarea în cadrul echipei multidisciplinare și urmarea circuitului terapeutic sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor în contextul funcționării sociale optime la persoanele cu dizartrie.

Bibliografie

1. Bodea Hațegan, C. (2016). Logopedia. Terapia tulburărilor de limbaj. Structuri deschise, București: Editura Trei.
2. Bodea Hațegan, C. (2012).  Suport de Curs, Tehnici Speciale de Terapia Limbajului, Cluj-Napoca: Universitatea „Babeș-Bolyai”.
3. Mihaela Maria Telcean, Anamaria-Rada Bereschi-Bene, Cristina Sibef – Importanța terapiei limbajului în contextul dizatriei ataxice. Studiu de caz longitudinal
4. Mihaela Maria Telcean – Îmbunătățirea competențelor sociale și civice prin comunicarea funcțională cu persoanele cu dizabilități